Română (România)English (United Kingdom)

PDF  Array Imprimare Array  Email
Evaluare utilizator: / 5
Cel mai slabCel mai bun 
Sâmbătă, 13 Decembrie 2014 00:00

           

                                                    Raport ştiinţific 2011

privind implementarea proiectului PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0054 (perioada octombrie – decembrie 2011).

În perioada octombrie – decembrie 2011 au fost realizate următoarele activităţi intermediare cheie (conform propunerii de proiect) menite să contribuie la desfăşurarea cu succes a proiectului:

 

1. Masă rotundă, în perioada 27‐29 noiembrie, cu participarea tuturor membrilor echipei. Au fost prezentate 15 comunicări ştiinţifice şi o conferinţă, au fost discutate probleme de metodologie, conceptele utilizate, stadiul de cercetare a surselor şi a fost definitivată strategia de coordonare a activităţilor aferente obiectivelor propuse pentru toată perioada de implementare a proiectului. Programul mesei rotunde şi rezumatele comunicărilor pot fi consultate pe pagina web a proiectului (www.ponticgreekcities.ro).

2. Au fost efectuate cinci deplasări externe în scopul documentării pentru obiectivele asumate în cadrul proiectului – în Cehia (Dr. George Bilavschi), Polonia (Dr. George Bilavschi), Germania (Dr. Victor Cojocaru; Prof. dr. Adrian Poruciuc), Bulgaria (Dr. Lucian Munteanu). Datele exacte privind aceste deplasări se regăsesc în fişa de evidenţă a cheltuielilor.

3. Au fost prezentate cinci comunicări, de către membri ai echipei şi legate de obiectivele asumate în cadrul proiectului, la sesiunea internaţională Pontica (5‐7 octombrie 2011, Constanţa/România). Dr. Victor Cojocaru a prezentat comunicarea cu titlul „Antonia Tryphaena”. Dr. Andrei Opaiţ (în colaborare) a prezentat comunicarea cu titlul „Despre producţia ceramică la Callatis în epoca elenistică şi romană”. Dr. Iulian Bîrzescu a prezentat comunicarea cu titlul „Despre începuturile «zonei sacre» de la Histria”. Dr. Florina Panait‐Birzescu a prezentat comunicarea cu titlul „Iconografia lui Apollo Ietros în coloniile greceşti din Marea Neagră”. Dr. Costel Chriac (în colaborare) a prezentat comunicarea cu titlul „Instrumentarul medical şi/sau de cosmetică din Moesia Inferior”.

4. A fost definitivată pregătirea pentru tipar a unui volum colectiv, care ar urma să apară în Germania, în prestigioasa serie „Historia Einzelschriften”, cu titlul „Die Außenbeziehungen pontischer und kleinasiatischer Städte in helenistischer und römischer Zeit”. Editorul din partea română este Dr. Victor Cojocaru,  iar  problematica volumului se leagă strâns de  proiectul PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0054, fapt care apare menţionat explicit şi în cuvântul înainte al lucrării colective amintite.

5. Au fost definitivate şi predate pentru tipar opt studii legate de obiectivele asumate în cadrul proiectului. Şase dintre acestea reprezintă contribuţii la volumul colectiv menţionat la punctul precedent, datorate următorilor membri ai echipei proiectului: Dr. Adrian Robu, Les relations de Byzance avec les cités du Pont Gauche à l’époque hellénistique: la guerre pour l’emporion de Tomis; Dr. Victor Cojocaru, Die Außenbeziehungen der griechischen Städte der nördlichen Schwarzmeerküste in hellenistischer und römischer Zeit auf Grundlage der epigraphischen Quellen; Dr. Ligia Ruscu, Die Beziehungen privaten und offiziellen Charakters zwischen Einzelpersonen und Staaten in Bezug auf die westpontischen Griechenstädte in hellenistischer und römischer Zeit; Dr. Mădălina Dana, Étudiants et enseignants du Pont‐Euxin à l’étranger; Dr. Livia Buzoianu (în colaborare), Éducation, culture et religion à la lumière de deux inscriptions inédites de Tomis et de son territoire; Dr. Florian Matei‐Popescu, The Western Pontic Greek Cities and the Roman Army. Al şaptelea studiu, cu titlul „Relaţiile externe ale oraşelor greceşti nord‐pontice în epoca elenistică şi în perioada romană pe baza izvoarelor epigrafice”, a fost elaborat de Dr. Victor Cojocaru şi urmează să apară în revista „Cercetări Istorice” (Iaşi), nr. 27‐29. În fine, un alt studiu, cu titlul „Relaţiile externe ale oraşelor greceşti pontice în perioada elenistică şi în epoca romană”, redactat de Dr. Victor Cojocaru şi Dr. Andrei Opaiţ, a fost acceptat pentru tipar la revista „Prelegeri Academice” (Bucureşti) pe anul  2011.  Precizăm  că  în  toate  studiile  raportate  mai  sus  apare  menţionat  numele  finanţatorului  şi numărul contractului de finanţare după modelul: „This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI, project number PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0054”.

6. A fost realizată pagina web a proiectului (adresa:  www.ponticgreekcities.ro), care poate fi deja accesată, în limba română şi în limba engleză, şi care conţine informaţii despre proiect şi despre membrii echipei, ca şi mai multe date relevante privitoare la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului. Accesul pe pagina web se poate face deocamdată prin copierea adresei site‐ului la URL‐ul browserului de net folosit (Internet Explorer, Google Crome, Firefox, Mozilla etc.). În curând pagina web a proiectului va fi accesibilă pe orice motor de căutare (Google, Yahoo, Bing etc.). Pagina web a fost elaborată de Dr. George Bilavschi, iar Dr. Diana Stah şi Prof. dr. Adrian Poruciuc au tradus şi/sau au verificat materialele prezentate în limba engleză.

În continuare,  descriem succint măsura în care au fost realizate obiectivele  ştiinţifice asumate (conform propunerii de proiect). Precizăm că informaţii mai detaliate, în acest sens, pot fi aflate pe pagina web a proiectului, acolo unde se află rezumatele comunicărilor prezentate cu prilejul mesei rotunde menţionate mai sus.

• Obţinerea unui tablou de ansamblu al relaţiilor externe ale oraşele greceşti pontice prin cercetarea exhaustivă – repertorierea, cartografierea, comentarea – a informaţiilor epigrafice şi literare (Dr. Victor Cojocaru,  Dr.  Ligia  Ruscu,  Dr.  Mădălina  Dana,  Dr.  Adrian  Robu,  Dr.  Livia  Buzoianu).  Au  fost  stabilite principiile teoretice, conceptele şi istoriografia problemelor referitoare la mobilitate/reţele (networks) şi a raporturilor dintre cetăţile greceşti în general, şi dintre oraşele pontice şi lumea greacă, în particular. Au fost adunate, sistematizate şi comentate până la un punct inscripţiile lapidare şi ştampilele de amforă relevante pentru relaţiile externe ale apoikiilor nord‐, vest‐ şi sud‐pontice. A fost precizat stadiul actual al cercetării cu privire la istoria cetăţilor Byzantion şi Calchedon în epocile elenistică şi romană. A fost convenită modalitatea de a grupa relaţiile externe ale apoikiilor pontice în funcţie de partenerul lor extern, fiind luate în consideraţie atât raporturile la nivel oficial/statal, politice, militare şi diplomatice, cât şi cele de natură personală/individuală. Documentarea realizată de Dr. Livia Buzoianu a demonstrat cu prisosinţă cât de importantă poate fi epigrafia ceramică în obţinerea unui tablou cât mai veridic al relaţiilor externe ale oraşelor greceşti de pe ţărmurile Mării Negre în epoca elenistică.

• Identificarea unui posibil model de integrare a coastei de Vest a Pontului Euxin în cadrul Imperiului Roman (Dr. Florian Matei‐Popescu). Au fost stabilite sursele, principalele aspecte ale integrării regiunilor vest‐pontice în lumea romană şi a fost precizat stadiul cercetării. Pe baza unor exemple relevante, s‐a încercat o argumentaţie legată de principalul scop al proiectului – identificarea şi ridicarea de probleme şi nu neapărat rezolvarea acestora, în situaţiile când sursele insuficiente sau mai puţin concludente.

• Întocmirea unui studiu amplu privitor la ambalajul ceramic folosit pentru importul şi exportul unor produse: ulei de măsline, vin, produse de peşte (Dr. Andrei Opaiţ). A fost realizată o trecere în revistă a principalelor probleme pe care le întâlneşte un specialist care vrea să cerceteze amforele din zona nord‐vest pontică şi au fost trasate noi posibile direcţii pentru cercetarea asumată în cadrul proiectului. Au fost stabilite principalele criterii care trebuie folosite la publicarea/republicarea şi discutarea amforelor din epoca romană, descoperite în oraşele greceşti dobrogene.

• Întocmirea unui studiu amplu privitor la producţia şi comerţul cu vase de sticlă în bazinul pontic în epoca elenistică şi romană (Dr. Costel Chiriac, Drd. Sever Boţan). A fost stabilit stadiul cercetării materialului documentar şi a fost realizat un prim tablou comparativ între Nordul şi Vestul Pontic, urmărindu‐se răspândirea pieselor vitrice care prezintă o serie de caracteristici extrem de interesante. Dintre concluziile desprinse pe baza cercetărilor întreprinse la etapa curentă, reţinem aici (din considerente de spaţiu) doar afirmaţia privind intensitatea diferită a răspândirii produselor din sticlă dinspre cetăţile de pe litoral spre interior – datorată diferenţelor de dezvoltare socială şi economică a societăţilor învecinate acestor oraşe.

• Întocmirea  unui  studiu  amplu  privitor  la  atelierele  de  producţie  a  teracotelor  în  Marea  Neagră  în contextul  coroplasticii  elenistice,  cu  stabilirea  relaţiei  între  atelierele  pontice  şi  modelele  din  lumea egeeană (Dr. Iulian Bîrzescu). Au fost precizate sursele, stadiul cercetării şi principalele probleme metodologice, realizându‐se şi o primă comparaţie interesantă între materialul de import şi producţia locală. Au fost cercetate – cu rezultate convingătoare – aspecte precum tehnica de producţie, analiza formelor şi funcţia teracotelor.

• Întocmirea unui studiu amplu privitor la relaţiile coloniilor pontice cu lumea egeeană reflectate în arta sculpturală (Dr. Florina Panait‐Bîrzescu). A fost realizată o problematizare interesantă a mai multor aspecte aferente obiectivului asumat – provenienţa marmurei şi trăsăturile stilistice ale pieselor de sculptură descoperite în cetăţile pontice, problema modelelor şi a surselor de inspiraţie, adaptarea modelelor iconografice în corelaţie cu semnificaţia lor. Atenţia principală a cercetărilor efectuate la etapa curentă a fost concentrată asupra statuariei, mai exact asupra modelelor iconografice adoptate pentru reprezentările de divinităţi din Marea Neagră.

• Întocmirea unui studiu amplu privitor la circulaţia mărfurilor în vestul bazinului pontic, reflectată în descoperirile de sigilii „de tip comercial” în arealul oraşelor greceşti în epoca romană (secolele I‐III d. Hr.), relevant pentru legăturile cu lumea micro‐asiatică (Dr. Costel Chiriac). A fost propusă o nouă lectură a unor inscripţii de pe sigilii publicate anterior şi au fost aduce in discuţie piese inedite, în vederea realizării unui repertoriu al acestor centre de provenienţă a mărfurilor ca şi a unei eventuale diferenţieri cronologice a sigiliilor. S‐a procedat şi la o primă cartare a acestora, ca şi a punctelor cu descoperiri de astfel de piese din vestul Pontului. Pe lângă ideea că sigiliile sunt cea mai palpabilă şi directă dovadă a traseelor comerciale susţinute de centrele vest‐pontice în epoca romană, reţinem aici şi repertoriul celor 18 localităţi al căror nume apare pe sigilii comerciale din secolele III‐V d. Hr.

• Întocmirea unui studiu amplu privitor la relaţiile comerciale ale oraşelor vest‐pontice în epoca romană, reflectate în descoperirile monetare (Dr. Lucian Munteanu). A fost precizată metoda de lucru şi au fost delimitate etapele cronologice, distincte sub aspectul compoziţiei şi structurii descoperirilor monetare. A fost realizată şi o primă comparaţie a datelor numismatice din acest areal cu cele similare din alte regiuni ale Imperiului Roman ceea ce permite identificarea unui tipar monetar propriu al oraşelor greceşti din Moesia Inferior. Din economie de spaţiu, reţinem aici doar una dinte concluziile cercetărilor desfăşurate la această etapă – în interiorul standardului moesic se pot identifica subtipare monetare locale, specifice siturilor cu funcţionalitate (civilă/militară), poziţie geografică (zona limesului dunărean/pontic) sau origine (greacă/romană) diferite.

• Întocmirea unui studiu amplu asupra prezenţei factorului germanic în unele zone pontice, cu posibile reflectări în vechi germanisme păstrate în limbi actuale din zonele respective (prof. dr. Adrian Poruciuc). A fost realizată o primă clasificare interesantă a populaţiilor germanice care au avut impact asupra teritoriilor pontice în general şi a celor de la nord‐vestul Mării Negre în particular. Au fost stabilite principalele probleme discutabile din literatura de specialitate şi mai multe aspecte noi propuse spre studiu. În acest sens, reţinem dezideratul rezultat ca urmare a parcurgerii unei bibliografii cât se poate de vaste – ceea ce ar fi de făcut mai întâi, în legătură cu obiectivul asumat, ar fi corectarea unor viziuni mai vechi, unele deformate ideologic, apoi valorificarea informaţiilor valoroase şi/sau verificabile din toate timpurile şi, în sfârşit, adăugarea descoperirilor şi interpretărilor de ultimă oră.

O menţiune aparte ar merita contribuţia reuşită de Dr. Diana Stah. Chiar dacă obiectivul pe care şi l‐ a asumat ar putea părea unul mai degrabă administrativ decât ştiinţific, efortul de documentare depus în această etapă a proiectului deja poate avea o importanţă deosebită în perspectiva continuării cercetărilor efectuate de toţi membrii echipei într‐un cadru mai larg. În acest sens, ne referim la trei aspecte care au fost clar definite de colega D. Stah: 1. Posibilităţile de asigurare a continuităţii proiectului PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0054 în programele specifice ale PC7 (Cooperare, Idei, Capacităţi, Ştiinţa în Societate); 2. Proiectele PC7 în derulare, relevante pentru proiectul PN‐II‐ID‐PCE‐2011‐3‐0054; 3. Dinamica Politicilor Europene în domeniul cercetării şi impactul pe termen scurt şi mediu asupra obiectivelor programelor de finanţare a ştiinţei. Astfel, a reieşit cu şi mai multă claritate importanţa iniţierii, într‐un viitor apropiat, a demersurilor de colaborare cu unele instituţii partenere din străinătate în vederea aplicării unui proiect cu finanţare europeană, care ar putea propulsa într‐un registru superior inclusiv direcţiile de cercetare asumate în cadrul proiectului actual.

Rezultatele cercetărilor efectuate de toţi membrii echipei la această etapă nu numai că au demonstrat cu prisosinţă gradul sporit de noutate al proiectului nostru în plan naţional şi internaţional, dar au scos în evidenţă şi şansa foarte mare care ni s‐a oferit în încercarea de a propune o alternativă credibilă într‐un orizont istoriografic aflat în derivă. Mai cu seamă în ultimele decenii, când ideologia sistemului şi interesele oculte conlucrează tot mai făţiş cu impostura şi parvenitismul pentru a deturna scrisul istoric de la rosturile lui.

În concluzie, considerăm că – prin îndeplinirea obiectivelor propuse pentru etapa 2011 – am făcut primii  paşi  importanţi  în  atingerea  scopului  principal  al  proiectului  nostru  –  publicarea  unei  sinteze colective care să poată da seama, într‐o manieră mai complexă şi mai convingătoare ca până acum, de contactele externe întreţinute de comunităţile urbane pontice. Aşa cum precizam şi în propunerea de proiect, aceasta ar avea menirea să faciliteze participarea noastră de perspectivă la un dialog internaţional referitor la polisul grec în perioada elenistică şi în epoca imperială şi ar fi o continuare a discuţiei iniţiate şi moderate de The Danish National Research Foundation, între anii 1993 şi 2003, care a dus la publicarea sintezei monumentale An Inventory of Archaic and Classical Poleis, ed. by M.H. Hansen, T.H. Nielsen, Oxford 2004.

Colaborarea excelentă de până acum, pe care am avut‐o cu toţi membrii echipei, constituie cel mai convingător răspuns dat tuturor celor care se îndoiau de faptul că un proiect la care participă un număr atât de mare de cercetători români (din ţară şi străinătate) ar putea fi coordonat eficient.

Director proiect,

Dr. Victor Cojocaru

Ultima actualizare în Marţi, 04 Octombrie 2016 17:35
 

Search

Weblinks

Useful Weblinks



All rights are reserved © 2011, PonticGreekCities.ro. Design: George Bilavschi