Română (România)English (United Kingdom)

PDF  Array Imprimare Array  Email
Evaluare utilizator: / 26
Cel mai slabCel mai bun 
Luni, 30 Septembrie 2013 10:14

                                                

                                              Raport ştiinţific 2012
privind implementarea proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0054 (perioada ianuarie – decembrie 2012).

 

     A. Obiective ştiinţifice comune:

1. Simpozionul naţional „Poleis din Pont şi Propontida în epocile elenistică şi romană” – ca activitate intermediară cheie (conform propunerii de proiect) menită să contribuie la desfăşurarea cu succes a proiectului –, organizat în perioada 27-28 septembrie, cu participarea tuturor membrilor echipei şi a unor specialişti din afara proiectului. Scopul principal al acestei activităţi a constat în raportarea rezultatelor parțiale de cercetare a obiectivelor asumate în cadrul proiectului, cu publicarea ulterioară a comunicărilor prezentate într-un volum colectiv. Prin organizarea reuniunii la sediul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București s-a urmărit creșterea vizibilității naționale și internaționale în realizarea obiectivelor asumate prin atragerea și implicarea unui număr mai mare de cercetători din țară și străinătate. Programul şi rezumatele comunicărilor prezentate, în limbile română şi engleză, pot fi consultate pe pagina web a proiectului (www.ponticgreekcities.ro). Pe lângă directorul de proiect, responsabilitatea organizării simpozionului a fost asumată de următorii membri ai echipei: Iulian Bîrzescu, Florian Matei-Popescu, Florina Panait-Bîrzescu şi Adrian Robu, care în momentul de faţă se ocupă de editarea volumului colectiv rezultat în urma acestei reuniuni ştiinţifice.

2. Deplasări externe (documentare). Au fost efectuate zece deplasări externe în scopul documentării pentru obiectivele asumate în cadrul proiectului – în Belgia (Diana Stah), Germania (Victor Cojocaru, Ligia Ruscu), Italia (Andrei Opaiţ), Slovenia (Sever Boţan, Costel Chiriac), Ucraina (Livia Buzoianu, Victor Cojocaru). În mod aparte menţionăm deplasarea comună în Turcia, efectuată în perioada 29 septembrie – 10 octombrie, la care au participat următorii membri ai echipei: Iulian Bîrzescu, Sever Boţan, Costel Chiriac, Victor Cojocaru, Lucian Munteanu, Florina Panait-Bîrzescu, Ligia Ruscu. Cu acest prilej au fost vizitate multe obiective arheologice şi istorice importante de pe coasta de nord, de vest şi din zona centrală a Asiei Mici (Heracleea, Amastris, Sinope, Amisos, Amaseia, Gordion, Aphrodisias, Hierapolis, Dydima, Milet, Priene, Ephesos, Claros, Smyrna, Pergamon, Troia, Kyzikos ş.a.), ceea ce s-a dovedit a fi extrem de important pentru o mai bună înţelegere a relaţiilor externe ale oraşelor greceşti din arealul Mării Negre. Precizăm că această vizită a echipei proiectului era înscrisă în cadrul planului de desfăşurare a activităţilor de documentare la capitolul mobilităţi, dar  realizarea ei la acest capitol nu a mai fost posibilă din cauza dispoziţiilor art. IV alin. (2) din OUG 26/2012 care restricţiona numărul de persoane care se deplasează în străinătate la maximum 2 persoane. În aceste condiţii şi pentru a permite, totuşi, documentarea în teren a membrilor echipei de cercetare, am hotărât să acordăm o creştere salarială pentru cercetătorii care efectuează deplasarea, astfel încât aceştia să-şi poată suporta din venituri proprii (salariu) costurile deplasării. Datele exacte privind deplasările externe menţionate se regăsesc în fişa de evidenţă a cheltuielilor.

3. Deplasări interne (documentare). Au fost efectuate zece deplasări interne (la instituţii de profil din ţară şi pe şantiere arheologice) în scopul documentării pentru obiectivele asumate în cadrul proiectului – George Bilavschi (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Biblioteca Academiei Române din Bucureşti), Victor Cojocaru (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj), Andrei Opaiţ (Institutul de Cercetări Eco-muzeale din Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Şantierul arheologic Ibida, Muzeul de Arheologie din Mangalia), Ligia Ruscu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa). Datele exacte privind deplasările interne menţionate se regăsesc în fişa de evidenţă a cheltuielilor.

4. Comunicări la congrese şi simpozioane internaţionale (diseminare). Au fost prezentate 18 comunicări, de către membri ai echipei şi legate de obiectivele asumate în cadrul proiectului, la următoarele manifestări ştiinţifice: Simpozionul internaţional The Romans at the Black Sea during the Time of Augustus. The Evidence of Literary, Archaeological and Numismatic Sources, Tulcea/România, 6-9 iunie (Livia Buzoianu: Éducation et culture à Tomis [colaborare M. Bărbulescu], Costel Chiriac: An Early Roman Imperial Intaglio at Ibida [Moesia], Andrei Opaiţ: Amphora as proxy of the Pontic and Mediterranean globalization [1st BC- 3rd AD], Ligia Ruscu: Grants of Roman citizenship in the Western Pontic Greek cities under Augustus);  Simpozionul internaţional Mégarika. Nouvelles recherches sur les cités de la Mégaride et les fondations mégariennes du Pont-Euxin : Archéologie, Épigraphie, Histoire, Mangalia/România, 8-12 iulie  (Livia Buzoianu: Les terres cuites d’Albești d’époque hellénistique. Les représentations de culte [colaborare M. Bărbulescu], V. Cojocaru: Un espace dorien pontique d’après les décrets de proxénie); XIV Congressus internationalis epigraphiae Graecae et Latinae, Berlin/Germania, 27-31 august (Victor Cojocaru: Die Ausführung von Standbildern oder Porträts von Honoranden in Ehreninschriften aus dem pontischen Raum), 19th Congres of the International Association for the History of Glass, Piran/Slovenia, 17-21 septembrie (Costel Chiriac & Sever Boţan: Hellenistic and early Roman glass from the east Carpathian area [II century B.C.-II Century A.D.] - poster); Simpozionul internaţional Imperialism and Identities at the Edges of the Roman World, Belgrad/Serbia, 20-23 septembrie (Ligia Ruscu: On the establishment of Roman rule on the Western shore of the Black Sea); The 28th Congress of the RCRF, Catania/Italia, 23-27 septembrie (Andrei Opaiţ: Defining more Roman amphorae in the Athenian Agora: too much history, too little typology - poster, Andrei Opaiţ: Imperial stamps on early Byzantine amphorae [colaborare Ch. Diamanti] - poster); Sesiunea internaţională Pontica 2012, Constanţa/România, 10-11 octombrie (Livia Buzoianu: Trei fragmente inedite din ISM II, 44 [colaborare M. Bărbulescu], Costel Chiriac & Sever Boţan: Despre sticlăria elenistică şi romană timpurie de la est de Carpaţi (sec. II a.Chr – II p.Chr.), Victor Cojocaru: Statui sau portrete ca măsură de cinstire în inscripțiile onorifice din arealul pontic, Lucian Munteanu: Noi cercetări arheologice de salvare la Niculițel [colaborare G. Nuţu & D. Paraschiv]); Simpozionul internațional Oltenia. Interferențe culturale, Craiova/România, 17-19 octombrie (Livia Buzoianu: Posibilități de datare în arheologie datorate ștampilelor amforice); Simpozionul internaţional Banquets of Gods, Banquets of Men. Conviviality in the Ancient World, Cluj/România, 23-24 noiembrie (Mădălina Dana: "Le banquet des sophistes": représentation funéraire, représentation sociale sur les stèles de Byzance aux époques hellénistique et romaine, Victor Cojocaru: Ladung zu Opfer und Bankett als Auszeichnung der Fremde im pontischen Raum  und der Pontikoi in der Fremde).

5. Publicaţii (diseminare). A fost demarată pregătirea pentru tipar a volumului colectiv cu lucrările simpozionului din 27-28 septembrie. Lucrarea, care ar urma să apară la o editură acreditată CNCS din România, reprezintă finalizarea parţială a obiectivelor asumate în cadrul proiectului. Editorii volumului sunt Florina Panait-Bârzescu, Iulian Bîrzescu, Florian Matei-Popescu şi Adrian Robu. Victor Cojocaru, în calitate de coordonator al proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0054, şi-a asumat redactarea unui capitol introductiv la această lucrare colectivă. Totodată, au fost publicate sau definitivate şi predate pentru tipar 19 studii şi trei recenzii critice de ample dimensiuni. Informaţiile exacte în acest sens pot fi consultate pe pagina web a proiectului (www.ponticgreekcities.ro). Precizăm că în toate publicaţiile raportate apare menţionat numele finanţatorului şi numărul contractului de finanţare după modelul: „This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2011-3-0054”.

6. Pagina web (diseminare). A fost actualizată în permanenţă pagina web a proiectului (adresa: www.ponticgreekcities.ro), care poate fi accesată în limbile română şi engleză, şi care conţine informaţii despre proiect, despre membrii echipei şi mai multe date relevante privitoare la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului. Adresa paginii poate fi accesată de pe toate motoarele de căutare consacrate (Google, Yahoo, Ask, Bing, Duck Duck Go, Yippy, Dogpile, Yandex, The Internet Archive etc.). Astfel, cele două meniuri principale au fost echipate cu butoanele de căutare Publications şi Useful Weblinks, fiecărei dintre ele corespunzându-i articole specifice în limbile română şi engleză. Totodată, celelalte meniuri au fost îmbunătăţite şi completate cu fişiere noi (articole), traduse în limbile română şi engleză (la meniul Activities vezi articolele Symposium 2012/Simpozion 2012 – Timetable/Program şi Summaries/Sumar; la meniul News vezi articolele Symposium 2012 şi Symposium 2013). Responsabil cu actualizarea paginii web a proiectului este George Bilavschi. Diana Stah, Adrian Poruciuc şi Ligia Ruscu şi-au asumat traducerea în engleză sau verificarea traducerii în engleză a informaţiilor afişate.

 

   B. Obiective ştiinţifice individuale (descriem succint măsura în care au fost realizate obiectivele ştiinţifice asumate conform propunerii de proiect. Precizăm că informaţii mai detaliate, în acest sens, pot fi aflate pe pagina web a proiectului, acolo unde se află rezumatele comunicărilor prezentate cu prilejul simpozionului naţional menţionat mai sus):

· Obţinerea unui tablou de ansamblu al relaţiilor externe ale oraşele greceşti pontice prin cercetarea exhaustivă – repertorierea, cartografierea, comentarea – a informaţiilor epigrafice şi literare (Victor Cojocaru, Alexandru Avram, Ligia Ruscu, Mădălina Dana, Adrian Robu, Livia Buzoianu). A fost finalizată studierea relaţiilor interpontice, inclusiv cu populaţiile negreceşti din hinterland. Rezultatele principale au fost comunicate cu prilejul simpozionului naţional de la Bucureşti (şase comunicări) şi urmează să apară în volumul colectiv menţionat (şase studii ample). Multe aspecte au fost diseminate cu prilejul congreselor şi simpozioanelor internaţionale amintite mai sus, rezultatele urmând a fi publicate în volumele cu lucrările reuniunilor ştiinţifice respective sau în reviste de specialitate cât mai vizibile în plan naţional şi internaţional. În ceea ce priveşte relaţiile extrapontice, finalizarea cercetării se leagă de simpozionul internaţional din 2013 asupra căruia vom reveni ceva mai jos.

· Identificarea unui posibil model de integrare a coastei de Vest a Pontului Euxin în cadrul Imperiului Roman (Florian Matei-Popescu). A fost selectat materialul epigrafic edit şi parcursă o parte a bibliografiei legată de următoarele probleme: începutul stăpânirii romane în zona vestică a Pontului Euxin, statutele juridice ale oraşelor greceşti în cadrul Imperiului Roman, prezenţa armatei romane şi a personalului militar roman în această zonă, prezenţa unor comunităţi de cetăţeni romani (conventus civium Romanorum) şi apariţia unor noi aşezări în teritoriile sau în imediata vecinătate a teritoriilor oraşelor greceşti, precum şi alte aspecte legate de problema integrării acestui spaţiu în Imperiul Roman. Cercetarea s-a axat mai ales pe problemele legate de statutele juridice ale oraşelor greceşti din zona vestică a Pontului Euxin în cadrul provincial roman, iar rezultatele au fost concretizate sub forma unei comunicări, dezvoltată într-un studiu pregătit pentru tipar - Statutele juridice ale oraşelor greceşti vest-pontice în Imperiul Roman.

· Întocmirea unui studiu amplu privitor la ambalajul ceramic folosit pentru importul şi exportul unor produse: ulei de măsline, vin, produse de peşte (Andrei Opaiţ). Îndeplinirea obiectivului a fost realizată prin participarea la săpături arheologice şi prelucrarea de materiale ceramice aflate în depozitele muzeelor, iar diseminarea rezultatelor a fost realizată prin participarea la congrese şi simpozioane naţionale şi internaţionale. Cum ultimele au fost deja menţionate, amintim aici doar şantierele şi materialele arheologice prelucrate: şantierul arheologic Ibida (Slava Rusa), depozitele Institutului de Cercetări Eco-muzeale din Tulcea, al Muzeului Naţional din București, al Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucuresti, al Muzeului de Arheologie din Mangalia. În depozite au fost prelucrate materiale din săpăturile de la Troesmis,  Mălăieşti, Popeşti, Histria-sector Zona Sacră, Ibida, Callatis-termele romane. Rezultatele obţinute au permis pregătirea pentru tipar a unui studiu amplu – Consideraţii privind producţia şi consumul de vin şi produse piscicole în ţinuturile vest-pontice (secolele I a. Chr. – III p. Chr.).

· Întocmirea unui studiu amplu privitor la producţia şi comerţul cu vase de sticlă în bazinul pontic în epoca elenistică şi romană (Costel Chiriac & Sever Boţan). Prin asumarea mai multor deplasări de documentare (utilizând şi alte fonduri decât cele din cadrul proiectului) s-a reuşit completarea unei bune părţi a bibliografiei de specialitate privitoare la istoria şi arheologia spaţiului nord-vest Pontic dar şi, în mod particular, la vesela de sticlă descoperită în special în coloniile greceşti din nordul Mării Negre. În paralel cu activitatea de documentare, au fost desfăşurate activităţi de înregistrare fotografică, prelucrare de date tehnice şi executare de desene după materialul arheologic accesibil, existent în muzeele din judeţele: Constanţa, Tulcea, Brăila. Rezultatele obţinute au fost diseminate prin participarea la mai multe reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale, ca şi prin redactarea unui studiu privind Sticlăria elenistică şi romană romană din Pontul Euxin. Între producţie şi import.

· Întocmirea unui studiu amplu privitor la atelierele de producţie a teracotelor în Marea Neagră în contextul coroplasticii elenistice, cu stabilirea relaţiei între atelierele pontice şi modelele din lumea egeeană (Iulian Bîrzescu). Au fost realizate activităţi de documentare atât prin parcurgerea literaturii de specialitate cât și prin deplasări la muzee și depozite unde există teracote provenind din coloniile grecești de pe coasta de vest și sud a Mării Negre: Constanța, Mangalia, Varna, Balcik, Istanbul, Amasra, Sinop, Samsun, Amasya. Rezultatele obţinute au fost comunicate cu prilejul unor simpozioane naţionale şi internaţionale şi au permis redactarea unui studiu pentru tipar – Teracote cu reprezentări zoomorfe din sanctuarele coloniilor grecești din Marea Neagră.

· Întocmirea unui studiu amplu privitor la relaţiile coloniilor pontice cu lumea egeeană reflectate în arta sculpturală (Florina Panait-Bîrzescu). Cercetare s-a axat pe arta sculpturală a cetăților pontice, mai precis pe originea și modul de răspândire în arealul pontic a modelelor iconografice din statuaria. Studierea reprezentărilor sculpturale de divinități a permis câștigarea de noi informații necesare cunoașterii cultelor cetăților pontice. Au fost efectuate mai multe călătorii pentru documentarea unor piese de sculptură aflate la muzeele din Histria, Constanța și Mangalia (utilizând alte fonduri decât cele ale proiectului), ca şi deplasarea importantă la mai multe muzee şi obiective arheologie din Turcia (în cadrul proiectului). Rezultatele obţinute au fost comunicate cu prilejul simpozionului naţional de la Bucureşti şi urmează să fie publicate sub forma unui studiu – Modele iconografice comune reprezentărilor de divinități în cetățile pontice.

· Întocmirea unui studiu amplu privitor la circulaţia mărfurilor în vestul bazinului pontic, reflectată în descoperirile de sigilii „de tip comercial” în arealul oraşelor greceşti în epoca romană (secolele I-III d. Hr.), relevant pentru legăturile cu lumea micro-asiatică (Costel Chiriac). A fost parcursă şi completată bibliografia de specialitate privitoare la istoria şi arheologia spaţiului nord-vest Pontic şi, în mod special, a sigiliilor comerciale romane din plumb, subiect puţin cercetat şi cunoscut în literatura de specialitate din spaţiul vizat. Astfel, a fost necesară depistarea, studierea şi consultarea, în amănunt, a bibliografiei de specialitate din unele biblioteci din ţară şi străinătate, pentru a formarea unei viziuni de ansamblu cu privire la studierea acestei categorie de materiale din partea occidentală a Imperiului roman şi pentru a putea face o comparaţie cu descoperirile din zona ponto-dunăreană. În paralel cu activitatea de documentare au fost desfăşurate activităţi de înregistrare fotografică, prelucrare de date tehnice şi executare de desene după materialul arheologic accesibil.

· Întocmirea unui studiu amplu privitor la relaţiile comerciale ale oraşelor vest-pontice în epoca romană, reflectate în descoperirile monetare (Lucian Munteanu). Au fost studiate legăturile oraşelor greceşti vest-pontice (Histria, Callatis, Tomis) cu lumea barbară (getică, tracică, scitică, bastarnică) în epoca elenistică, pe baza descoperirilor monetare. În acest scop s-a reușit constituirea unei baze de date, în care au fost repertoriate emisiunile bătute în aceste centre, din metale diferite, aflate izolat sau în tezaure. Analiza mai multor categorii de izvoare (numismatice, în special, dar și arheologice, epigrafice și literare) a permis identificarea și definirea modalităţilor non-comerciale, prin care monedele greceşti ar fi putut ajunge în mâna barbarilor: tribut (singular sau anual), plata unor sume prevăzute în tratate de alianţă, răscumpărarea captivilor, plăţi militare către mercenari, daruri diplomatice sau jafuri. În legătură cu astfel de situaţii au fost studiate conotaţiile complexe, de ordin social, politic sau religios, pe care le capătă o parte din piesele monetare ajunse în mediul barbar. Rezultatele cercetărilor au fost comunicate la mai multe reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi au permis redactarea unui studiu pentru tipar – Legăturile oraşelor greceşti vest-pontice cu populaţiile barbare în epoca elenistică. Evidenţa numismatică.

· O menţiune aparte ar merita contribuţia reuşită de George Bilavschi şi Diana Stah, care – prin  asistenţa permanentă acordată directorului de proiect în probleme de management – au contribuit la buna desfăşurare a celorlalte obiective şi la crearea premiselor de a continua cercetările efectuate de toţi membrii echipei într-un cadru mai larg. În acest sens, ne referim la posibilităţile de asigurare a continuităţii proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0054 în programele specifice ale PC8 (Cooperare, Idei, Capacităţi, Ştiinţa în Societate) şi la Dinamica Politicilor Europene în domeniul cercetării şi impactul pe termen scurt şi mediu asupra obiectivelor programelor de finanţare a ştiinţei. Deja au fost iniţiate demersuri de colaborare cu unele instituţii partenere din ţară şi străinătate în vederea aplicării unui proiect cu finanţare europeană, care ar putea propulsa într-un registru superior inclusiv direcţiile de cercetare asumate în cadrul proiectului actual. În acelaşi sens, contăm şi pe colaborarea foarte bună pe care am avut-o până acum cu personalul din administraţia Filialei din Iaşi a Academiei Române.

         În concluzie, considerăm că – prin îndeplinirea în totalitate a obiectivelor propuse pentru etapa 2012 – am făcut alţi paşi importanţi în atingerea scopului principal al proiectului nostru – publicarea unei sinteze colective care să poată da seama, într-o manieră mai complexă şi mai convingătoare ca până acum, de contactele externe întreţinute de comunităţile urbane pontice. Aşa cum precizam şi în propunerea de proiect, aceasta ar avea menirea să faciliteze participarea noastră de perspectivă la un dialog internaţional referitor la polisul grec în perioada elenistică şi în epoca imperială. Un dialog care a fost deja iniţiat. Cea mai bună dovadă în acest sens ar fi activitatea desfăşurată pe tot parcursul etapei curente privind organizarea simpozionului internaţional „Interconnectivity in the Mediterranean and Pontic World during the Hellenistic and Roman Periods”, la Constanţa/România, în perioada 8-12 iulie 2013. Şi-au anunţat deja participarea 60 de cercetători din 16 ţări din Europa, Asia şi America de Nord, între care şi mulţi specialişti de notorietate internaţională deosebită (pentru mai multe informaţii vezi pagina web a proiectului).

 

                                              Director proiect,

  Dr. Victor Cojocaru

Ultima actualizare în Marţi, 29 Iulie 2014 07:44
 

Search

Weblinks

Useful Weblinks



All rights are reserved © 2011, PonticGreekCities.ro. Design: George Bilavschi